Pentru început, să aflăm cine este Claudiu Crăciun.

Sunt Claudiu, lector universitar la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative. Sunt nascut in Bucuresti, unde mi-am facut si studiile cu opriri la Budapesta si Londra.

Implicarea în activităşi extraşcolare este impresionantă. Ce te-a motivat să treci dincolo de statutul de simplu student şi să acţionezi în voluntariat la nivel internaţional ?

Activitatea civica a fost o constanta in cariera mea. Motivatiile au fost insa diferite. Cand eram student m-am implicat pentru ca numai astfel putem sa insuflu viata in ideile in care incepusem sa cred. Mi-am facut studiile in stiintele politice. Datorita lecturilor si profesorilor pe care i-am avut am capatat un instinct democratic care nu m-a parasit nici acum. Daca insa ramaneam intr-o sfera ideatica fara a ma angaja civic riscam apatia sau mai grav, frustrarea. Mai tarziu, cand formarea mea profesionala era mai avansata implicarea a avut o alta motivatie care tine de asumarea unui tip de responsabilitate sociala. Daca ne rezumam la viata privata si la cea profesionala, ne dezvoltam incomplet. Si daca toti facem asta, societatea devine imposibila.


A fost greu să împaci facultatea cu voluntariatul ?

Nu. Pentru mine studiile si voluntariatul sunt parte a aceluiasi proiect. Studiile fara voluntariat si implicarea comunitara te izoleaza si te arunca in sanul unei lumi competitive. Voluntariatul iti aduce aminte ca succesul personal si profesional depinde si de cooperare.  In practica uneori am citit pe fuga cursurile si nu am participat din cauza sesiunilor. In ansamblu insa le-am facut pe amandoua, repet, nu prin a le considera activitati esentialmente diferite.

Eşti lector universtar şi cu siguranţă cunoşti o multitudine de studenţi în fiecare semestru. Se pot observa diferenţe între cei care s-au implicat în învăţământul non-formal şi cei care nu cunosc acest subiect ?

Intr-adevar, diferentele sunt izbitoare. Am avut studenti si studente care au venit in universitate plini de prejudecati avand o agresivitate observabila fata de opiniile diferite si partenerii de dezbatere. Cei care s-au implicat au reusit sa isi deschida perspective noi si sa gandeasca critic, abandonand lumea rece a prejudecatilor, intolerantei si gandirii obscure.

Cât de important este pentru un tânăr dezvoltarea pe alte planuri decât cel strict academic?

Eu cred cu tarie in valoarea studiilor. De multe ori cunoasterea vine pentru un tanar pe locul doi sau trei, dupa cupiditate si satisfacerea simturilor. Chiar daca nu iti dai seama o scoala te formeaza. Este o formare cu care vei ramane toate viata adulta. E ca si cum ti-ai face un tatuaj pe tot corpul, un tatuaj care nu se poate scoate. Eu unul as fi foarte atent cum va arata respectivul tatuaj! Studiile sunt astfel prioritare. Persoana adulta este insa pusa in mai multe  posturi. Este o fiinta culturala, sociala si politica. Trebuie sa te pregatesti pentru toate aceste ipostaze iar studiile acopera doar o parte a problemei. Putem ajunge sa avem cariere remarcabile, dar per ansamblu sa fim ignoranti si cinici.

Îţi oferă aceste activităţi dorinţa de a schimba în bine România ?

Pentru a nu fii nefericit incerc sa fac dieferenta intre ceea ce este posibil sa schimb si ce nu. Ceea ce nu pot schimba nu imi produce nefericire oricat de afectat as fi. Romania privita atat in ansamblu cat si in detaliu este spatiu sub-dezvoltat si periferic. Este o suma a sanselor istorice ratate. Este un loc al institutiilor imperfecte. Ramane  sa stabilesc unde este granita intre ceea ce poate fi schimbat si ce nu. Ma consider un democrat si cred ca spatiul de influenta al cetatenilor este unul mult mai intins decat pare intr-o societate cu institutii corupte si lipsite de legitimitate. Trebuie construit insa pe baze solide. Toate organizatiile si comunitatile au nevoie de coeziune, consens, cooperare, reguli si rationalitate. Daca transformam sferele noastre de interactiune incepand cu cele primare – familie, grup de prieteni, loc de munca, asociatii si comunitati, acestea vor deveni centre  autonome de aparare a democratiei si drepturilor. Cheia succesului democratic al unui natiuni rezida in forta institutiilor intermediare. Vreau sa schimb Romania in bine. Pentru a avea succes trebuie sa castigam o multime de batalii marunte   care nu vor ramane in manualele de istorie ci in memoria noastra si a comunitatilor din care facem parte.  

Ce planuri de viitor ai ?

Greu de spus...sunt la fel de nesigur in privinta viitorului meu ca in anii de facultate. Aceasta nesiguranta este insa binevenita. Viitorul meu nu este creat ci trebuie sa il creez. Am planuri de ordin academic - cateva subiecte pe care as vrea sa le aprofundez dar si personal – locuri de vizitat, prieteni de intalnit. Prefer sa imi vad viitorul in tuse mari care sa imi lase placerea de descorpei ulterior detalii si nuante.

    Un mesaj pentru studenţi...
Alegeti in toate situatiile sa urmariti adevarul, binele si frumosul, in aceasta ordine...Daca vom fi mai multi care alegem in acest fel, societatea in care traim va fi una mai buna.